Parimoniu mondial: Cetatile dacice din Orastie
(fragment din dosarul “Faima mondiala in turismul romanesc. Patrimoniu UNESCO”)
Includerea in 1999 a cetatilor din Orastie in lista patrimoniului mondial reprezinta unul dintre primii pasi pentru aducerea in atentie a unei civilizatii, cea geto-daca, practic necunoscuta pe plan mondial in afara mediilor de stricta specialitate.
Trei au fost argumentele pentru care forul mondial s-a dovedit sensibil la acest patrimoniu romanesc, care altcandva infierbantau imaginatia si faceau sa se vorbeasca despre civilizatia pelasga, al carui centru ar fi fost teritoriul Romaniei si care ar fi functionat ca o paleo-civilizatie pan-europeana. Primul dintre motivele retinute de specialistii din intreaga lume a fost combinatia de tehnici si concepte ale arhitecturii militare (cu o certa influenta clasica) si principii ale arhitecturii religioase, fuziune care a dat nastere unui stil unic. Cea de-a doua ratiune priveste valoarea istorica a getodacilor ale caror regate din mileniul I i.C. au atins un nivel cultural si socio-economic extrem de ridicat, „simbolizat“ de aceste fortarete, dupa cum spune argumentatia UNESCO. |n fine, cel de-al treilea criteriu tine de specificul arhitecturii militare: colina fortificata si succesorul sau, opidiumul, erau caracteristice sfarsitului epocii fierului in Europa, iar fortaretele dacice sunt exemple remarcabile pentru acest tip de fortificatii.
Toate aceste cetati sunt amplasate in muntii Orastiei (Sebesului) si reprezinta cetatile care s-au opus cu cel mai mare succes cuceririi romane. Sarmizegetusa Regia (Gradistea de Munte), ultima capitala a statului dac, era si cea mai importanta cetate de refugiu din Transilvania. Aleea sacra (pavata) si cele doua sanctuare, al caror mister este inca insuficient lamurit, sunt imaginile cele mai cunoscute. Costesti-Blidaru este o alta cetate dacica bine cunoscuta. Ea a fost construita in secolul al II-lea i.C. si a fost distrusa in 106, dupa ce, in timp, a fost resedinta permanenta a regelui Burebista. Capalna este o localitate mai cunoscuta pentru folclor decat pentru dava dacica de aici, totusi, pe dealul La Cetate, la o altitudine de 610 metri, se gasesc ruinele unei cetati importante in sistemul de aparare al lui Decebal, monument UNESCO azi. Costesti se mai inscrie cu fortificatia de pe Dealul Cetatuia (561 metri altitudine), iar Luncani-Piatra Rosie completeaza grupul cetatilor antice din Orastie, cu o fortificatie de piatra cu cinci turnuri ale carei ruine sunt modeste dupa ce a fost distrusa in 106, in urma razboiului cu Roma.
Inainte de a se pune problema cazarii in aceasta zona alpina a Hunedoarei, cel mai mare impediment pentru vizitatorii acestor monumente este accesul care se face pe o sosea nemodernizata, apoi pe jos. In ceea ce priveste cazarea, oferta agroturistica este limitata, ca si numarul de turisti, in ciuda faptului ca se incearca de mai multi ani construirea unei asemenea ramuri economice ca alternativa la minerit, zona fiind una monoindustriala. Valea Jiului, cu Petrosani si Lupeni, orase miniere, este zona cea mai apropiata unde turistii pot locui, dar hotelurile de aici au o oferta inca limitata. Astfel, putinii turisti care ajung la cele cinci cetati dacice sunt aproape in totalitate grupuri in circuit, traseul urmand spre Hunedoara, Alba-Iulia sau Targu Jiu.
Leave a Reply